Creierul și sistemul digestiv, denumit adesea „al doilea creier”, se află într-o relație strânsă, direct dependentă: tractul gastrointestinal găzduiește miliarde de bacterii care influențează producția de neurotransmițători, acele substanțe chimice care transmit informații de la stomac la creier.
O alimentație sănătoasă, echilibrată și rațională determină dezvoltarea bacteriilor „bune”, care la rândul lor stimulează producerea de neurotransmițători.
Dacă neurotransmițătorii se află la un nivel fiziologic normal, creierul primește mai multe informații pozitive, datorită unor substanțe precum serotonina sau dopamina. În consecință, fluctuațiile de dispoziție sunt mai rare, iar abilitatea de concentrare, precum și starea de spirit generală vor fi foarte bune.
Tulburările de alimentație, de cele mai multe ori, au cauze psihologice.
Astfel este foarte important ca organismul uman să fie abordat ca un tot întreg și la apariția unor simptome caracteristice de boală să se acționeze interdisciplinar: endocrinolog, ginecolog, gastrolog, dietolog-nutriționist, psiholog ș.a.
Mâncatul pe fond emoțional pare a fi mult mai frecvent în rândul persoanelor care încearcă să țină o dietă, deoarece în perioadele de stres, are loc o dezinhibiție a mecanismelor care îi ajutau să se abțină de la anumite grupe de alimente pe perioada dietei [1].
Chiar dacă mâncatul pe fond emoțional caută să aducă o stare de bine, la unele persoane poate produce efecte negative. De exemplu, consumul de ciocolată sau alte dulciuri produce, pe moment, o stare de bine, dar această stare este doar temporară, fiind urmată de un sentiment de vinovăție, mai ales la persoanele cu probleme de greutate sau la cele care se străduiesc să aibă o alimentație sănătoasă. Astfel într-un cerc vicios are loc acest proces de alimentație și stare de echilibru sau dezechilibru mintal.
Un consum de alimente, independent de senzația de foame, poate avea loc și pe un fond emoțional pozitiv. Mâncarea bună este considerată, de marea majoritate, o recompensă. Acest mecanism psihologic este cultivat din perioada copilăriei și hrănit de contextele sociale.
Perioadele intense de muncă sau studiu sunt asociate cu creşterea aportului de grăsimi, zaharuri și un consum mai mare de calorii, preponderent în rândul persoanelor care urmează o dietă restrictivă. În aceleași condiții de stres și muncă intensă, scade consumul de fructe și legume și alimentaţia este, per total, mai puțin sănătoasă.
Recomandări nutriționale:
Aport de macro și micronutrienți de calitate: vitamine și minerale (Fe, Seleniu, vitamine cu precădere B1, B3, B12 și acidul folic ș.a.)
Hidratarea (1,5-2 litri/zi în depedență de greutatea corpului, metabolism, sezon)
Somn calitativ (7-8 ore)
Activitate fizică cel puțin 30 min/zi
Activități de relaxare (yoga, sport, lectura, meditația, plimbări în aer liber, melo și artterapia)
O alimentație care se bazează în mod constant pe mâncare nesănătoasă și dezechilibrată poate cauza inflamații, ce inhibă producerea neurotransmițătorilor, fiind chiar asociată cu un risc sporit de dezvoltare a demenței.
Există două tipuri de alimente care cauzează efecte negative asupra creierului:
Alimentele care păcălesc creierul să elibereze substanțe chimice de care poate ducem lipsă, alterând temporar starea de spirit (spre exemplu, zahărul, cafeaua și ciocolata);
Alimentele care împiedică convertirea altor mâncăruri în nutrienți de care creierul are nevoie (spre exemplu grăsimile saturate ca untul, untura și uleiul de palmier). Grăsimile saturate nu sunt total contraindicate, însă trebuie consumate cu moderație.
Autor: Olga Cara
nutriționist, medic epidemiolog
Bibliografie:
Edward Leigh Gibson, Emotional influences on food choice: Sensory, physiological and psychological pathways. Physiology & Behavior 2006. 89(1):
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0031938406000102 (accessed 18 Aprilie 2017)