În lumea dinamică a muncii la distanță, promovarea responsabilității și asumării angajamentului este temelia creării unei echipe performante. Pe măsură ce organizațiile explorează terenul virtual, stabilirea unui pilon trainic pentru o operare fluentă devine imperativă.
Fiind însumi, "copilul" muncii remote, am reușit să identific doar aspecte pozitive ale tendinței - la "un pat" distanță, chiar dacă Covid-19 a avut mai multe de spus, înafară de adaptarea și tinderea spre confortul optim al individului.
Și din propria analiză și experiență, am observat că mai mult de jumătate din persoanele intervievate preferă un job hibrid, cu posibilitatea de a lucra în mare parte de acasă, decât de la oficiu. Studiile arată că munca la distanță îi face pe angajați mai productivi și mai motivați, la nivel global. Iar atunci când aceasta este bine gestionată - îi fac și fericiți.
În acest sens, vin cu strategii care m-au făcut să percep ambele părți ale monedei, din interior, și să port cuvântul mai departe că e posibil să fii eficient și productiv, în ai tăi patru pereți confortabili sau chiar pe malul mării:
1. Insuflă încredere
Pe timpurile când era nevoie să stai în fiecare zi la birou de la 8 la 17, era mai ușor (să zicem) să monitorizezi cum își îndeplinește fiecare sarcinile. Stau în fața calculatorului, deci lucrează, nu? Aș spune că unica diversitate a rutinei banale și obositoare de la on-site era pauza de cafea, care putea să se repete uneori, și de 10 ori pe zi. (Pentru că pentru fiecare oră de stat pe șezute avem nevoie de 15 min pauză, spun medicii.)
Iar de când lucrul remote a intrat în "vogă", micromanagementul a luat o altă întorsătură - prin platforme de time tracking și o marjă a ratei de răspuns la mesaje/apeluri aproape egală cu zero.
Într-un fel sau altul, atunci când angajații sunt monitorizați la muncă, crește nivelul de stres, scade satisfacția la muncă - respectiv crește probabilitatea ca aceștia să-și dea demisia. Aspectul cel mai important, în acest scenariu, este faptul că erodează semnificativ încrederea.
Așadar, multe companii, inclusiv și cea în care activez momentan, au schimbat strategia, înțelegând că numărul de ore "prezent" nu reflectă neapărat progresul. Noul mindset își are focusul pe încredere totală, dar setând deadline-uri și obiective clare. Cu alte cuvinte - am încredere că-ți gestionezi corect timpul în așa fel, încât să reușești să-ți îndeplinești responsabilitățile. Și a făcut minune - s-a instalat respect și încredere reciprocă!
Monitorizarea este, evident, binevenită, cu condiția că nu se face abuz din asta.
2. Comunicare regulată
Imaginați-vă un concert de orchestră simfonică - melodia sună în mod excepțional de magic atunci când ansamblul este sincronizat. Cine oare contribuie la această sincronizare? Sunt sigură că n-a fost atât de greu să veniți cu răspuns :)
Ei bine, liderul unei echipe este asemeni dirijorului, coordonând comunicarea eficientă dintre membrii acesteia, indiferent de distanță. Întâlnirile virtuale regulate și discuțiile individuale creează un spațiu sigur pentru colaborare, feedback și înțelegere comună. Acest aspect nu numai că abordează sarcinile fiecăruia, ci și formează legături autentice între membrii echipei. (Și rupe orice distanță!)
3. Definește KPI-urile în raport cu OKR-urile organizației
Indicatorii cheie de performanță (KPI) servesc drept Steaua Nordică, ce ghidează angajații în "largul mării" al muncii. Prin alinierea obiectivelor individuale și de echipă cu obiectivele și rezultatele cheie organizaționale (OKR), această totalitate creează un sentiment de scop și responsabilitate, nu numai prin faptul că urmăresc progresul, dar inspiră și un angajament față de excelență.
Stabilirea obiectivelor și planificarea pe termen lung contribuie major la identificarea traseului de dezvoltare profesională atât individuală, cât și a organizației, per ansamblu. Este necesar să fie comunicat în mod clar așteptările privind sarcinile, termene limită și standardele de performanță, precum și foaia de parcurs pentru atingerea acestora. Cei aflați la distanță își vor înțelege responsabilitățile și așteptările executivilor față de ei.
Încurajați-i să creeze planuri de acțiune ce subliniază modul în care vor/pot să atingă aceste obiective. Divizarea scopurilor mai mari în task-uri mai mici, ușor de gestionat, va facilita procesul să fie mai plăcut și rapid în execuție.
4. Feedback, recunoaștere și autonomie
Feedback-ul și recunoașterea contribuțiilor individuale și colective servește drept combustibil pentru progres. Confirmarea regulată a realizărilor și livrarea unui feedback constructiv, favorizează atât un mediu inspirațional de muncă, cât și induce un sentiment de apartenență și angajament ai membrilor companiei.
Mai mult decât atât, sentimentul de inspirație generează idei și motivează angajatul spre autonomie, atunci când vine vorba despre deciziile în elaborarea unui proiect în care este implicat. Această independență și instinct de competență, stimulează cultura responsabilității și le permite să se simtă apreciați, încrezători și încurajați să se manifeste cât mai mult!
5. Oferă resurse și training-uri
Desigur, nu putem trece cu vederea aspectul dezvoltării continue al angajatului. Furnizarea resurselor și a formării necesare este crucială pentru a funcționa eficient.
Oferire de memberships pe platforme de învățare (ex. LinkedIn Learning, Udemy, Coursera, etc.), încurajarea participării la conferințe online/offline și împărtășirea reciprocă de articole utile, ar fi puținele dintre stimulentele disponibile pe mediul online pentru a sprijini angajatul spre creșterea sa profesională.
6. Echilibrul sănătos între viața profesională și cea personală
Job-ul, de facto, nu ar trebui să fie o povară. Este locul unde îți manifești în totalitate potențialul și talentul. Iar un echilibru sănătos între viața personală și cea profesională este absolut necesară pentru menținerea productivității și prevenirea epuizării emoționale (burnout). Personalul, de altfel, este ”activul” indispensabil al organizației - mecanismul interconectat, care facilitează operarea și dezvoltarea fructuoasă pe piață.
Prin urmare, pentru a facilita un mediu plăcut și motivațional, susțineți angajații în stabilirea unor limite exacte în materie de îndeplinirea task-urilor. Încurajați-i să plece în vacanță de cel puțin două ori pe an pentru o deconectare, detașare și reîncărcare. Organizați offline get-togethers, în limita posibilității, pentru conectare și comunicare, (etc.). Sentimentul de bunăstare induce angajamentul față de job, alipit de inspirație pentru atingerea a cât mai multor scopuri.
Prin punerea în aplicare a acestor strategii, companiile pot crea un mediu de lucru fascinant, care nu numai că sprijină productivitatea, ci și cultivă o cultură a responsabilității și implicării asidue în rândul angajaților la distanță. Până la urmă, oamenii fericiți fac lucruri frumoase ;)
Autor: Cătălina Bivol, HR Manager
Bibliografie
Comments