Ce provocări te așteaptă după absolvirea liceului și cum să faci față tranziției de la adolescență la maturitate?
Hai să le luăm pe rând: una dintre primele decizii mari se ia atunci, când faci alegerea – aplici la universitate sau mergi la un job. La început, poate părea greu să optezi pentru o singură variantă din toată diversitatea existentă, dar e important să știi din start că nu există un răspuns universal și "perfect".
Totuși, această alegere trebuie să fie gândită bine și din timp. În primul rând, este important să identifici ce te pasionează cu adevărat (nu doar ce vor părinții). E adevărat că această decizie poate fi influențată de așteptările celor din jur, dar este important să rămâi fidel(ă) propriilor tale valori și interese.
A fi matur înseamnă a avea curajul de a-ți urma propriul drum.
În clasa a 12-a am primit foarte multe sfaturi referitoare la cariera ce mi s-ar potrivi. Și sinceră să fiu, multe dintre aceste recomandări au fost foarte bune. Dar, pasiunea pentru psihologie a câștigat. Atunci am realizat că aș studia acest domeniu cu cea mai mare plăcere. Ipoteza s-a dovedit a fi corectă – învăț din pasiune, sunt deja anul 3 la licență și abia aștept să profesez.
Deci, încearcă să îți cunoști abilitățile și interesele, iar mai apoi să le folosești ca un ghid în luarea deciziilor. De exemplu, poți trece chestionarul Holland – un instrument psihologic utilizat pentru consilierea vocațională. Îl poți găsi ușor printr-o căutare pe google, iar rezultatul chestionarului te poate orienta spre profesiile potrivite personalității tale.
Pe lângă studii și carieră, pentru mulți aceasta perioadă de tranziție va fi marcată de momentul părăsirii "cuibului părintesc". E un fel de upgrade la un joc cu nivel de dificultate mai mare. Probabil vei simți un amestec de emoții – entuziasm pentru noul început, dar și un pic de frică și îngrijorare.
Finanțe, facturi, curățenie și multe alte responsabilități – cu toate astea te obișnuiești (peste un timp). Nu e nevoie să forțezi lucrurile sau să te aștepți că îți va reuși totul din prima încercare. Fiecare își are ritmul său, iar vârsta de 18 ani e doar o cifră orientativă. Poți alege să stai la cămin, chirie sau cu părinții - orice variantă care ți se potrivește mai bine.
Din păcate, pe social media vedem doar "partea plină a paharului" și "vieți perfecte". Este ușor să cazi în capcana comparației privind succesul și fericirea altora. Totuși, hai să normalizăm că fiecare om uneori eșuează (sau deseori), iar comparațiile nu au nici un sens. În orice perioadă de adaptare ne așteaptă multe greșeli și lecții de învățat. Unica comparație sănătoasă poate fi doar tu cu tine, tu cu cel din ziua de ieri.
Și nu în ultimul rând, ai grijă de sănătatea ta mintală, pentru că nimeni altcineva nu o poate face în locul tău.
A avea grijă de tine și a cere ajutorul nu este un semn de slăbiciune, ci un act de curaj. Este important să îți poți recunoaște semnele de suprasolicitare și să cauți metodele de păstrare a echilibrului interior potrivite pentru tine. Găsirea unor strategii de coping (adaptare) poate ajuta foarte mult, fie că este vorba despre meditație, scriere în jurnal sau psihoterapie.
Nu ezita să cauți sprijinul prietenilor, familiei sau profesioniștilor – ajutorul e mereu aproape, doar permite-ți să beneficiezi de el.
Autor: Ana Stoianov, studentă anul III, Facultatea de Științe Socio-Umane, specializarea psihologie (Universitatea din Oradea)