Învață să recunoști fenomenul de mobbing ca să nu devii victima colegilor de birou.
Mobbing-ul la locul de muncă este o formă de hărțuire psihologică care apare atunci când un grup de indivizi vizează în mod repetat și sistematic un coleg cu un comportament negativ și ostil. Acestea pot include acțiuni precum bârfele, răspândirea de zvonuri, izolarea victimei, subminarea muncii acestora și implicarea în agresiune verbală sau non-verbală. Scopul mobbing-ului este să înjosească, să discrediteze și, în cele din urmă, să forțeze individul vizat să părăsească poziția sa sau organizația.
Adesea apare din probleme de bază, cum ar fi concurența, gelozia sau dorința de a menține statutul.
Recunoașterea semnelor de mobbing este crucială atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, pentru a aborda problema în mod eficient și pentru a promova un mediu de lucru pozitiv.
Tehnicile de mobbing pot include:
· critică persistentă
· blamarea fără argumente concrete
· comportamente discriminatorii
· hărțuire (fizică)
· hărțuire verbală, strigăte
· izolarea cuiva – fizică și verbală
· adăugarea de provocări și obstacole în munca cuiva
Mobbing-ul poate fi sub formă verbală.
Poate implica orice comentarii vătămătoare, rău intenționate sau manipulatoare făcute direct către tine sau despre tine.
Bârfele vicioase la locul de muncă pot fi considerate un tip de mobbing verbal. Abuzul verbal, critici, insulte, comentarii pe bază de gen sau rasă.
Mobbing-ul poate fi social - locul de muncă
Hărțuirea cibernetică, izolarea, ignorarea, amuzamentul sau alte tehnici de mobbing care implică schimbarea percepției oamenilor despre tine pot fi considerate mobbing social (nu ești invitat la prânzuri de grup, angajații noi sunt avertizați să se ferească de tine, etc.).
Mobbing-ul sub forma agresiunii fizice include: contactul fizic agresiv sub formă de împingeri, mutarea sau/și distrugerea proprietății private a cuiva (lucruri personale).
În cazuri mai grave, poate implica hărțuire sexuală.
Iată câțiva indicatori cheie pentru a ajuta la identificarea mobbing-ului la locul de muncă:
· Comportament negativ repetat și sistematic: Dacă observi că un coleg este supus în mod constant la comportamente negative din partea mai multor colegi, cum ar fi exclusul de la întâlniri, subminat în munca sa sau bârfit, acest lucru poate indica mobbing.
· Starea emoțională și psihologică a persoanei vizate: o persoană care se confruntă cu mobbing la locul de muncă poate prezenta semne de suferință emoțională, cum ar fi anxietate crescută, tristețe sau iritabilitate.
· Scăderea performanței la locul de muncă: Mobbingul la locul de muncă poate avea un impact semnificativ asupra capacității persoanei vizate de a-și îndeplini munca în mod eficient. Dacă observi deteriorarea productivității sau a calității muncii unui coleg și aceasta coincide cu prezența unor comportamente negative din partea altora, acesta ar putea fi un semn de mobbing.
Fiind vigilenți și observatori, angajații și angajatorii pot identifica semnele de mobbing la locul de muncă și pot lua măsuri pentru a rezolva problema. Intervenția timpurie este esențială pentru a preveni escaladarea mobbing-ului și a provoca prejudicii suplimentare persoanei vizate și mediului de lucru în ansamblu.
Recunoașterea timpurie a fenomenului de mobbing, promovarea comunicării deschise și implementarea strategiilor proactive pentru prevenirea și abordarea unor astfel de probleme, ajută organizațiile să creeze o cultură a respectului și sprijinului pentru toți angajații.
Dacă sunteți agresat la locul de muncă, există câteva strategii pe care le puteți folosi pentru a face față.
1. Stabiliți limite
Când un coleg se angajează într-un comportament abuziv, spuneți-i că ce a făcut este inacceptabil, că comportamentul lui nu va fi tolerat și că, dacă se întâmplă din nou, veți lua măsuri. Stabilirea limitelor le permite altora să știe ce tip de comportament sunteți dispus să acceptați.
2. Confruntați comportamentul
Odată ce stabiliți o graniță, este esențial să urmăriți consecințele. Psihologii sugerează să rămânem mereu profesioniști, să evităm răzbunările și să folosim afirmațiile „eu” pentru a exprima în mod asertiv preocupările și a aborda comportamentele specifice care ne supără.
3. Documentați abuzul
Ori de câte ori simțiți că ați fost agresat la locul de muncă, documentați detaliile, inclusiv ora și exact ceea ce s-a întâmplat. Notați martorii care au fost prezenți și salvați orice documente sau înregistrări care pot corobora abuzul.
4. Discutați cu managementul sau cu resursele umane
Dacă ați încercat să rezolvați singur hărțuirea fără succes, este timpul să implicați angajatorul. Consultați manualul angajaților la locul de muncă pentru a afla mai multe despre pașii pe care trebuie să îi urmați pentru a depune o plângere.
5. Apelați la suportul social în afara locului de muncă
Situațiile stresante de la locul de muncă vă pot afecta performanța, când aveți timp liber faceți plimbări în natură, încercați tehnici de relaxare iar dacă simțiți că situația vă depășește, apelați la un specialist în sănătate mintală. Cu ajutorul psihologului veți putea crea strategii eficiente în lupta cu hărțuirea de la locul de muncă.
Recomandare:
Pentru îmbunătățirea capacităților de colaborare și dezvoltarea culturii organizaționale pozitive recomandăm Manualul de cultură organizațională. 60 de acțiuni ultraeficiente pentru succesul grupului tău de Daniel Coyle.
Autor: Natalia Șargu, psiholog
Bibliografie: